luni, ianuarie 13, 2014 0 comentarii

mai aproape

acasa. Am venit fara ea. A trecut ceva timp.

Am visat-o azi-noapte. Se facea ca o cunosteam pe o banca in negura unei nopti pierdute dar luminata de martorii marilor povesti de viata. Radea si vorbea tare. Poate mult prea tare uneori dar radea si zambea cu ochii.

Pe tine nu te-am vazut niciodata. Cred ca imi vei arata altceva. Chipul tau frumos si undeva in capat de sunet cuvinte ca actor, povesti si "cand e ziua ta".

A plecat dar nu inainte de a ma invita la o piesa de teatru. Frumos, elegant "daca vrei sa vii, luni la 6".

Vin, cum sa nu vin, vin ca m-ai poftit.

Am vrut, nebunul din mine vroia, dar era sambata noapte.

Am ajuns acasa cu ochii pe ceas. Mai ales pe rotita aia care da "timpul" inainte sau inapoi. Mama ce ma rugam de ea sa se personifice asa doar ca sa ma ajute!

Luni. Am intrat in teatrul de care abia daca stiam ca exista. Avea o palarie trasa pe ochi strengareste si era atenta la ceva de pe biroul ei de la intrare. Suparata sau doar serioasa, cu un zambet parca un pic smuls zice "Ai venit.."

Am intrat intr-o sala mica cu aer si culoare de teatru. M-am asezat in linistea aia soptita, in asteptarea pies ei. N-a venit dar a inceput piesa. Liniste, mi-am verificat telefonul ca nu cumva sa fac vreo nefacuta. L-am inchis ca sa opresc timpul. S-a asezat la cateva scaune in fata mea.

Am primit folclorul cel de acasa cu jale si cu bucurie. L-am privit si l-am absorbit.
Am stat si am asteptat-o afara, gandindu-ma doar la privirea aceea de pe banca.

A iesit cu privirea in jos, evitandu-ma. Ascundea o cicatrice mica dintr-o poveste copilareasca. Am zambit cand am aflat si parca vroiam sa o intreb daca vrea sa ne plimbam.

Candva, tarziu, tot in noapte ne-am plimbat si m-am asezat pe iarba ca pe covorul meu de acasa. Zambea iar doar ca nu mai radea atat de tare si cuvintele ii erau controlate.
Atunci, am venit cu ea acasa si m-am trezit fara ea.

Mi-am zis apoi: "linistea in care pot fi langa ea e cea din somn, din visele in care intunericul, fumul si beat-ul din boxe ma imping sa dorm cu atentie.

Si beat-ul asta, parca e o pendula. Muzica e timp. Cu cat o auzi mai des timpul a si trecut."
miercuri, februarie 01, 2012 0 comentarii

capitolul 2 actul 1 scena 1

intra fara sa bata la usa.se uita in jur. ma vede stand linistit pe un scaun .fumez . ma uit spre ea dar fumul pe care il inspir nu ma lasa sa-mi schimb starea.renunt sa ma fortez. o salut din priviri si continui sa ma uit. observ ca n-are nici un bagaj. nu se descalta.inchide usa usor si inainteaza spre mine, spre locul in care fumez.inspir din ce in ce mai greu. ea se uita in jur, parca ar cauta ceva, parca verifica ceva.nu ii ascund nimic. continui sa o privesc..
ma intreaba: De ce e asa dezordine?ce s-a intamplat?
raspund incet, stingandu-mi tigara: nu e dezordine, a trecut timpul peste camera asta.
ea: a mai fost cineva pe aici?
ridicandu-ma spre sticla cu vin rosu: da, aici si aici si aici, poate si aici(aratand prin camera) dar in nici un caz acolo unde stai.
se uita confuza spre mine, apoi in jurul ei, apoi iar spre mine: iar ai baut? a fost cat pe ce sa te cred!
eu: nu crede! (si ma asez din nou linistit pe scaunul meu)
Liniste.

imi aprind inca o tigara si sorb un pic din vin, cat sa-i simt aroma p buze.
ea: nu vorbesti. deranjez?
ma uit spre ea mirat si zic: in nici un caz!
continua sa analizeze totul in camera, continui sa-mi vad linistit de tigara mea fara sa o deranjez
o aud: Stii ce-ar fi mai bine?
raspund: a?
ea: sa stingi tigara aia,sa aerisesti un pic si sa duci o viata mai sanatoasa
ma blochez, incep sa ma intreb, oare ce am facut ieri? oare nu acelasi lucru ca si azi?
raspund: poate ar fi!
simt cum ma priveste. ma uit spre ea. parca nu ii convine ceva.
intreb: ce-i?
raspunde: nimic! si pleaca trantind usa in urma ei.
tigara inca nu s-a stins. sa fii trecut mai mult de 5 min? cam asa. cert e ca mi-am adus aminte ce am facut ieri si ea nu era,nu. a plecat de mult timp.dar de ce s-o fi intors? parca isi luase tot cu ea... sa fii uitat ceva? as crede ca nu. oricum... n-avea de gand sa stea. cand te mai gandesti ca nici bagaj n-avea. ah! e deja tarziu, maine iar n-am sa stiu ce-am facut azi iar ea sigur nu mai vine.pot sa sting lumina.

joi, aprilie 14, 2011 0 comentarii

fumul si dansul lui

vezi camera intunecata si fumul de tigara ce o impanzeste? vezi lumina ce patrunde prin crapatura ferestrei si face fumul sa danseze?

opreste-te!

nu face nici un pas, priveste cu  rabdare, n-as vrea ca fumul sa se sperie si sa dispara. el danseaza. el nu are griji,

el chiar danseaza si  simte si te simte si te lasa sa-l privesti. lasa lumina sa-l mangaie si pe tine te ignora.

te ignora cu frica pentru ca stie ca cea mai mica miscare a ta il va agita si se va pierde in intuneric, pierzand lumina si singurul sau moment de stralucire.

e doar fum. stie.

dar ce-l face pe el magic si te incanta? oare nu lumina? daca ai fi lumina ar dansa oriunde te-ai afla. m-ai intreba
cum? ti-as raspunde: cu ajutorul putinului intuneric pe care il porti dupa tine si a luminii pe care o ascunzi. noi toti  purtam si intuneric si lumina, difera proportiile. am apucat sa-ti vad lumina si incerc des sa dansez in intuneric cautand-o.

 stiu... e doar fum si tu, doar tu, nici lumina si nici intuneric.
0 comentarii

sunt gand

sunt gand si ma transmit. sunt gand si te agresez. sunt gand si te fac sa canti. sunt gand si-mi doresc sa ma uiti. dar sunt gand si cand ma uiti, revin si te fac sa canti, sa-ti doresti sa ma uiti. caci gandul ce te agreseaza se transmite. uite!
sâmbătă, aprilie 09, 2011 1 comentarii

Ana Maria Jugureanu scrie si ... o face bine!

Simt deznadejdi ce-mi tulbura gandul
Neputinte ciudate ce-mi scormonesc trupul
Haine senzatii ma-ncearca in piept
Am pulsul nebun in corpu-mi defect.

Raman fara vlaga… am stransoare-n pantof?
Traiesc din iluzia fericirii unui miop…
Extremele sunt corzile ce ma tin ancorata
Am aura sfanta intr-o carcasa depravata…

Nebunii ma judeca, ma poarta spre groapa
Am gatul uscat si tanjesc dupa apa
As vrea sa urlu insa nu mai am glas
Si vad cum orele se scurg pe ceas.

Futu-ti de viata pribeaga si cruda
M-ai plamadit din spuma si truda
Intortocheata esti precum serpentina
Imi vrei grumazul la ghilotina...

Cu unghiile-ti lungi, murdare si negre
M-ai pandit la necaz, mi-ai stat de veghe
Naiv am crezut ca-mi vei fi calauza
Ai nascut un monstru si-acum esti lauza

Urata esti curva cu o suta de fete
Marsava doamna cu falduri crete
Crispata si prinsa intre iad si pamant
M-ai vrut la tine, acum a ta sunt !

Mi-ai rasadit ura si frica in suflet
Semenii dragi mi i-ai luat javra sluta
Doresti razboi ? Vei avea in curand !
Iti voi lua tot ce ai, rand pe rand !

Ravnesti inocenta-mi ?… Lupta Ciudato !
Vrei sufletu-mi pur, Incovoiato ?
Scoate-ti din arme ! Arata-ti figura !
Ranjesti ironic in barba-ti sura ...

Vad coltii frustrarii cum vrei sa ma sfasie
Iti simt respiratia din gura-ti rosie
Sunt la pamant ? Imi tremura mana…
Am ochii turbati ca o nebuna.

Ma agat de tine, Ah! te-am capturat!
Stai, unde fugi ? Ai sa arzi in iad !
Sa nu-ti mai arati zambetul groaznic si fals
Pe mormantul tau am sa fac pasi de vals

Lighioana nefasta, searbada, goala
Am sa-ti fierb matele laolalta in oala
Sa arzi la foc mic, incet si sigur
Smoala in ochi cu piepeta am sa-ti picur

Exorcizarea te va frange in noua
Am sa-ti iau bucatile sa le spal cu roua
Aliatele tale sa piara-n nestire
Nu mi-ai dat credit. Te uiti cu uimire ?!

Discipol ti-am fost, am furat ce-am putut
N-ai gandit ca vreodata am sa-ti sar la gat
Nu te mai zbate ! Fiara turbata
Azi ai sa mori ! de chinuri sfasiata.

Nu mai urla ! imi dai sange-n urechi,
Nu mai urla ! sunt urlete vechi,
Nu te mai cred ! Vaduva neagra,
Nu te mai vreau ! n-o sa mai mearga.

Nu vreau sa vad caci esti parte din mine
Se sfasie carnea-mi cand rup din tine
Ma lepad de ganduri, si simturi si tot
Mi-ai fost piedestal insa nu mai pot!

Te-am rugat sa ma cruti si sa fii blanda
Ti-ai batut joc de mine, mi-ai dat osanda
Ai crezut ca indur mai mult decat altii
Iar acum vei pieri si tu si argatii.

Nu voi mai fi!... la fel fara tine
Nu voi mai vrea!... sa cred in nimeni
Ce am facut sa merit una ca asta ?
Intreb ca o lasa cand simt napasta

Agonia ma paste si-mi vine sa mor
Durerea ma-nclina si-am lacrimi de dor
Erai altfel cand te-am vazut
Zambeai gales cand ochi am facut

Ma leganai si-mi spuneai cantece dulci
Astazi fugi ca nebuna si-mi arunci rugi
Sunt loaza ta !... mama fara de suflet…
Sunt chipul tau !... nascut cu vaiet…

Innebunesc de regret si cainta
Ovulul tau se dorea pocainta
In schimb mi-ai pus coarne si-n frunte o stea
Astazi, eu, nu mai sunt fiica ta !

Tarfa perfida ascunsa-n ungher
Acum imi spui adevarul ? Lucifer ?!
Asa sa aflu cine-mi e tata ?
Asa sa fiu de blestemata ?
Mori !
joi, noiembrie 11, 2010 2 comentarii

Printre ultimele ganduri de toamna

duminică, octombrie 17, 2010 0 comentarii

circo acquatico Bellucci


luni, octombrie 04, 2010 0 comentarii

cel mai urat vis.

Sa te trezesti si sa-ti vezi viata intr-un pahar in care nu e asezata uniform, in care umple doar jumatatea verticala sfidand orice lege a fizicii. sa reusesti sa te infricosezi si in acelasi timp sa fii inecat in linistea care-ti tradeaza neputinta de a mai putea face ceva.
luni, septembrie 27, 2010 0 comentarii

portrete?


luni, septembrie 20, 2010 4 comentarii

big blue eyes - nepotica Emma

sunt momente care fac timpul sa stea in loc, sunt momente care iti confera pentru scurt timp fericire si liniste, sunt momente pe care mi le doresc si nu le am. pentru toate celelalte exista munca si bani.

doi ochi mari si albastri mi-au inghetat nisipul din clepsidra timpului. m-au facut sa ma minunez sub o forma muta. mi-au readus tacit visul de mai demult.m-au facut sa ma simt plin  si in acelasi timp gol. nimic nu e mai presus de implinirea pe care ti-o aduce privirea unui b3b3. te ineaca in gandurile lui, te vrajeste si te transforma intr-un corp insipid. in fata lui pierzi totul.
Micuta abia a ajuns, dupa un drum lung cu masina. Cu toate astea iti da impresia ca e plina de energie,rade, da din manute si din picioruse foarte energic. Vorbesti cu ea si te priveste de parca vrea sa-ti modifice catacombele gandului.intr-un moment iti trec prin fata ochilor toate clipele. parca iti reda fugitiv in privirea ei, tot ceea ce iti doresti. ti le zboara in campul tau vizual si brusc le face sa dispara cand iti zambeste si-ti da impresia ca poate face orice din tine, orice. mi-au fost de ajuns cateva momente ca mai apoi sa adoarma rapusa de oboseala pe care o ascundea, mititica. ma incanta gandul ca pentru mine, astazi, timpul se va opri pentru o intreaga zi. o voi privi, o voi legana si-mi va zambi cu farmecul ei.
 
;