Eu, tu, organul si amaratii.

Frumoasa e viata de cartier, mai ales atunci cand dai nas in nas cu cei care vor sa-si insuseasca un bun doar ca sa faca o spaga, pentru ca vorba aia...sunt niste romi amarati. In ultima vreme suntem sufocati de campaniile celor care promoveaza "tzigania" in Romania. Fenomenul ia amploare pe zi ce trece si practic, nationalitatea noastra, cea de roman este ridiculizata si acuzata de catre toate etniile. Isi cer drepturile si ne cer sa nu-i mai acuzam de furturi, de violuri, de omoruri si de toate lucrurile negative care au loc in aceasta tara. Unii din noi ajung sa-i compatimeasca si sa le intinda o mana de ajutor. Ce nu vedem insa, e faptul ca tziganul, ca natie, se dezvolta ca si istetime si reuseste practic sa joace un teatru de foarte buna calitate.

Incep sa ma simt discriminat ca si roman. Ma simt fortat sa suport un curent de idei care nu ar trebui sa existe.

Revolta mea incepe din momentul in care ma intorceam spre casa si dau nas in nas cu niste prieteni care alergau disperati dupa "unii" care tocmai furasera tomberonul unui vecin. Tomberonul...gen Recycle Bin-ul fiecarei familii, a ajuns sa valoreze in ultima vreme mai mult decat portofelul fiecaruia...pentru ca stim cu totii, ca majoritatea le avem goale si nu mai prezinta nici un interes. Asadar am constatat cu stupoare ce s-a intamplat de fapt si mi-am adus aminte ca acum ceva timp tata se panicase destul de rau ca ne lipseste tomberonul dupa o zi de Rebu. S-a dovedit ca a fost furat,insa nu am gasit faptasul si practic a scos din buzunar cateva milioane si a achizitionat altul nou pe care stau cu ochii in fiecare zi de gunoi ca sa nu fie furat.

In mare cred ca ati prins ideea, asa ca zic sa ma alatur acestei miscari populare de care va ziceam si incepem sa cutreieram strazile in lung si-n lat in cautare de posibili "infractori". Eram impartiti in doua echipe a cate doi oameni fiecare, cu masinile personale si ne incepem. Cand, la un moment dat, observam 2 jachete verzi inscriptionate "REBU" care se plimbau cu benoclurile prin curtile oamenilor. Aceste jachete adaposteau doi tuciurii la prima vedere nevinovati exact ca-n povestile ONG-urilor care se ocupa cu asa ceva. In timp ce echipa "Vulturul Plesuv" patrula de zor pe strazile de langa, eu si colegul de patrula ne parcam insipirati in spatele unei dube, exact ca-n filmele politiste. Si incepem filajul :))

Ne facem ca vorbim fara sa atragem atentia asupra noastra, ei se fac ca se plimba fara sa atraga atentia asupra lor. Dintr-o data se posteaza baietii verzi in fata unei curti si incep a se holba.Unul face 2-3 pasi, isi comuta radarul pe ON iar celalalt deschide poarta, intra si pune mana pe tomberonul din curte. Intamplarea face ca acel tomberon apartinea unui alt prieten care la acea ora isi facea somnul de frumusete. Nu ne venea sa credem. Adica eram dornici de ceva actiune dar nu speram ca asa ceva se va intampla chiar sub ochii nostri. Ne punem in miscare asemeni unui echipaj de interventie rapida cu scartait de roti si o parcare agresiva in fata baietilor "Romi".Ne dam jos si ne oprim in ultimul moment sa-i facem una cu grilajul din gard. Incepem insa o agresiune verbala de cartier incercand sa bagam frica in ei. Observ ca erau extrem de linistiti si nu raspundeau acuzatiilor de furt pe care noi le aduceam. Intre timp apare si echipajul "Vulturul Plesuv", ies si proprietarele din zona,iese un spectacol revolutionar nemaintalnit in ultima vreme si in cele din urma anuntam politia asemeni unor cetateni exemplari in cautarea dreptatii.

Ma amuza teribil ca aceste personaje incepusera sa-si ceara scuze sperand cumva ca ne vom calma si-i vom lasa in pace. Imi aduceam aminte de toate emisiunile in care ii vezi ca sunt revoltati ca sunt acuzati de lucruri ilegale. Am momente cand ma gandesc ca dupa spusele lor ar insemna ca noi ca romani suntem niste pramatii si ca mereu dam vina pe ei pentru tot ce se intampla. Ce vorbesti Franz, incercam sa-mi abtin furia cu greu parca nedorindu-mi sa-mi patez mainile de huma de pe ei.

Pana acum am fost un Chuck Norris, de acum incolo insa raman cu o fata afectata grav de situatia care a urmat.

Ajunge echipajul cel autorizat pe care scria "POLITIA", organul suprem care se doreste a reprezenta "Siguranta si Incredere". Ei bine, se dau jos patru militieni, nici mai mult nici mai putin de patru militieni care-si scot agendele si instrumentele de scris, cuminti ca la cursul de predare a civilizatiei stradale.

Dupa ce ne-am prezentat si am detaliat problema, ni s-au notat datele. Intai noi, de parca eram infractorii si au venit parintii celor pe care i-am agresat. Vorbe, explicatii, injuraturi, figuri de stil ce sa mai ...o insiruire de elemente lingvistice. Practic nu se intampla nimic, eram la o sueta cu camarazii statului.Ne lipsea cafeaua. Totul a culminat cu..."Nu avem ce sa le facem!" Cum ma sa nu aveti ce sa le faceti, i-am prins in curte la om, scotand din proprietate un bun. Ne-am pierdut timpul incercand sa va facem treaba si voi veniti si ziceti ca nu aveti ce sa faceti? Nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca eu ca si cetatean roman care consuma din cand in cand un rom, as fi fost gasit in aceeasi ipostaza. Pai cu siguranta venea mama si-mi arunca cu prastia sarmalutele pe geam la rahova. "Siguranta si Incredere"? Pai cat de prost sa fiu sa mai apelez vreodata serviciul de urgente al Politiei Romane? Dreptatea e numai una...aia care ti-o faci cu mana ta...macar dup-aia stii pentru ce platesti.

In incheiere ajung sa spun ca respect Politia Romana pentru scoala mistocareasca pe care o are, si pentru uniformele lor frumoase si pentru logan-urile lor superbe de 35.000 Euro si pentru faptul ca-i vad plimbandu-se zilnic la intervale mici pe strazile Bucurestiului si ma intreb, pe mine de ce nu ma sponsorizeaza statul pentru plimbarile mele de pe Magheru in miez de noapte? Promit ca o sa fiu cuminte de acum inainte si daca se va mai intampla sa observ cazuri din-astea promit sa nu mai fac ci doar sa-mi notez aici la mine -n carnetel cu scris caligrafic si cu cat mai putine greseli gramaticale.

In rest, va urez sanatate, fiti cu ochii in patru si rugati-i pe baietii colorati sa va dea inapoi ce v-au luat. Daca nu fac asta, nu-i nimic, spuneti-le cu voce tare ca-i iubiti si ca ii sustineti in continuare in demersurile lor de a ne lua locul ca natie. Nu stiu ce sa mai fac cu sloganul "Antonescu de traia, pe tzigani ii omora!". Cred ca nici voi.